Complexul The Grand este poziționat în centrul orașului, în imediata apropiere de unul dintre cele mai elegante și boeme cartiere ale orașului – cartierul Cotroceni – considerat de mulți cea mai elegantă și boemă zonă a Capitalei.
TravelSupermaket.com, unul dintre cele mai cunoscute site-uri de călătorii de pe bătrânul continent, plasează Cotroceniul în primele 20 cartiere din Europa, într-un clasament realizat de cei care l-au vizitat. Profitați de oaza din verdeață care se poate vedea în spatele clădirii The Grand și descoperiți, la pas, de ce Bucureștiul era denumit, în perioada interbelică, și Micul Paris.
Istoria zbuciumată a unei păduri seculare
Cartierul Cotroceni are o istorie pierdută în negura timpului, fiind una dintre cele mai vechi așezări atestate pe arealul geografic dominat astăzi de Capitală. Prima atestare documentară a zonei are loc în timpul domniei lui Mihai Viteazul, iar denumirea de Cotroceni pare să aibă originile în timpul domniei lui Gheorghe Duca, zeci de ani mai târziu.
Astfel, legenda spune că proprietarul acestor pământuri era logofătul Șerban Cantacuzino, care deținea vaste suprafețe pe malul vestic al Dâmboviței, într-o zonă care era considerată rău famată. Tot acolo era și pădurea Cotrocenilor, un loc sălbatic, prin care treceau doar cei care doreau să își facă pierdută urma: nelegiuții și cei care fugeau din calea autorităților vremii. În acea perioadă istorică destul de complicată, ascensiunea lui Cantacuzino nu a fost privită cu ochi buni de dușmanii săi, care au conspirat împotriva sa în anturajul domnitorului.
Acesta, informat greșit, își trimite trupele pentru a-l pedepsi pe boier. Speriat, Cantacuzino alege calea refugiului și se ascunde pe domeniile sale, mai exact în Pădurea Cotrocenilor, acolo unde stă câteva zile, sprijinit și de oamenii din zonă. Între timp, domnitorul Duca se liniștește și, astfel, situația revine la starea firească a lucrurilor.
Prima Biblie românească a fost tipărită în Cotroceni
Cantacuzino nu uită însă sprijinul oamenilor din zonă și, în semn de recunoștință, se reîntoarce în locurile în care s-a adăpostit și construiește, în perioada în care a fost domn al Țării Românești, Mânăstirea Cotroceni.
În timp, aceasta devine cel mai bogat și influent lăcaș de cult din țară, cu multiple proprietăți. Între zidurile sale se desfășoară o puternică activitate culturală, sprijinită de Cantacuzino, fiind tipărite nenumărate înscrisuri în limba română, printre care și binecunoscuta „Biblie de la 1688”, care devine prima traducere integrală a textului biblic în limba română.
Astăzi, această operă este considerată de mulți un monument al limbii române vechi, cu o însemnătate colosală pentru dezvoltarea limbii literare. George Călinescu susținea că Biblia românească de la 1688 reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani.
Modernizarea României a pornit din Cotroceni
În aceeași perioadă, Cantacuzino construiește și locuințe domnești și, astfel, zona se transformă într-una modernă, cu multiple anexe și dependințe. Următorul pas important în evoluția zonei a fost la jumătatea secolului 19, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a locuit aici, mai ales în perioada verii.
Tot acesta a adus numeroase modificări și îmbunătățiri, astfel încât vechile case domnești au fost modernizate și decorate conform celor mai noi tendințe din perioada respectivă.
În domeniul din Cotroceni, Cuza a desfăşurat, în anii ce au urmat, o intensă activitate, reforme care au dus unificarea administrativ-teritorială a Principatelor Unite şi au inițiat procesul de modernizare a societăţii româneşti, odată cu pachetul legislativ care a transformat radical societatea, printre care amintim: legea secularizării averilor mănăstireşti, legea electorală, legea rurală, legea instrucţiunii publice, ultima fiind prima lege modernă a învățământului românesc.
Despre Cotroceni, vecinul boem al complexului The Grand
Prima Grădină Botanică a orașului
Dezvoltarea cartierului Cotroceni continuă și după finalul domniei lui Cuza, arealul fiind deja considerat o zonă importantă a orașului.
Astfel, prima grădină botanică din București a fost întemeiată în anul 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Aceasta a fost relocată în spațiul actual 24 de ani mai târziu de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, sprijinit de către Louis Fuchs, un arhitect peisagist belgian.
La începutului secolului 20, în Cotroceni își face apariția o nouă clădire simbol a Bucureștiului – Palatul Facultății de Medicină, o construcție în stil neoclasic francez, după un proiect al arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc.
Stilul neoromânesc se întâlnește la tot pasul
Astăzi, Cotroceniul este unul dintre cele mai frumoase cartiere din București, cu o arhitectură cu adevărat specială, străzi liniștite, cafenele și restaurante pline de farmec. Casele sunt intime, multe dintre ele construite în stil neoromânesc, ferite de aglomerația unei metropole europene, cu grădini și vegetație veche, ceea ce transformă acest colț de oraș într-unul din puținele locuri care și-a păstrat farmecul interbelic, mai ales că aici nu există deloc blocuri construite în perioada comunistă.
Povestea Cotrocenilor se scrie zi de zi, departe de forfota orașului, alături de oameni speciali, artiști, turiști sau persoane care pur și simplu iubesc acest loc boem al orașului, îl respectă și îi duc mai departe faima de loc încărcat de istorie.
Muzeul Cotroceni și reședința Președintelui României
Palatul Cotroceni este, probabil, cea mai cunoscută destinație culturală a acestui cartier, întrucât găzduiește Muzeul Național Cotroceni, alături de care se află și Biserica Cotroceni. În același timp, Palatul găzduiește și Administrația Prezidențială, fiind reședința oficială a șefului de stat.
Construcția actuală a fost realizată între anii 1893 – 1895, fiind ridicată de statul român și destinată prințului moștenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Astăzi, complexul Cotroceni este reşedinţa din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent.
Opera Națională București – cel mai mare teatru liric din țară
Foarte aproape de complexul The Grand, la extremitatea Cotrocenilor, se află unul dintre cele mai importante instituții culturale din România – Opera Națională București, cel mai mare teatru liric din țară. Impozanta clădire găzduiește și Muzeul Operei și beneficiază de o scenă de 24 metri lățime, 20 metri adâncime și 30 de metri înălțime.
În fața construcției se află statuia marelui muzician George Enescu, considerat a fi cel mai important muzician român. Sala Operei va fi gazda unora dintre reprezentațiile de excepție din cadrul Festivalului George Enescu, ediția 2017, cea mai mare manifestare a muzicii clasice din România și una dintre cele mai mari din Estul Europei.
