Elegantă, rafinată și profund conectată la emoția olfactivă, Cristina Bălan este primul parfumier român absolvent al prestigiosului Institut de Parfumerie din Grasse – locul în care știința și arta se contopesc pentru a da naștere celor mai fine esențe din lume. Cu o poveste care miroase a pasiune, disciplină și autenticitate, Cristina ne deschide ușa universului ei senzorial, unde parfumul devine limbajul cel mai intim al umanității.
Cristina, ești primul parfumier român absolvent al Institutului de Parfumerie din Grasse, o școală unică, prestigioasă, aflată chiar în capitala mondială a parfumeriei, oraș care, începând din 2018, este în Patrimoniul Cultural UNESCO. Cum te-a schimbat experiența de a urma cursurile acestui institut?
Viața mea s-a schimbat radical. Percepția referitoare la parfumuri. Ceea ce însemnau odinioară, pentru mine, brandurile. În momentul în care devii parfumier – iar diploma mea este și de parfumier, dar și de evaluator – poți să analizezi altfel aceste branduri. Poți spune un „NU” hotărât și să justifici de ce este acest „NU”. Poți, în egală măsură, să spui un „DA” din toată inima și să apreciezi unele capodopere care, din păcate, sunt foarte rare.
Înainte, exista riscul de a fi ușor păcălit; acum, nu. Deși aveam deja o experiență de antreprenor de 15 ani atunci când am hotărât să urmez cursurile Institutului din Grasse, intrând cu adevărat în culisele creației parfumurilor am înțeles cât de complex este acest domeniu și cât de atenți trebuie să fim în a ne da cu părerea.
Așa cum se întâmplă peste tot în lume, și în România sunt foarte multe voci care emit judecăți din prisma creației unui parfum. Trebuie să înțelegem faptul că vorbim despre un domeniu extrem de exclusivist, care necesită mult know-how, atât în domeniul chimiei, cât și în cel al matematicii. A fi parfumier presupune cu adevărat o responsabilitate.
Am întâlnit în Grasse parfumieri de prestigiu, oameni care m-au inspirat și care fac lucruri cu adevărat mărețe. Asta ar trebui să aplicăm și în România: să fim conștienți de faptul că nu orice curs sau orice îmbinare de uleiuri esențiale te legitimează drept parfumier. Uneori, poți să faci mai mult rău decât bine.
Pentru mulți, a fi parfumier este un act pur artistic, boem. În realitate, după atâtea și atâtea ore în laborator, vă pot împărtăși una dintre regulile de bază ale unui parfumier: noi lucrăm cu ponderile. Dacă 0,001 dintr-un ingredient ai pus în plus și nu l-ai modificat corespunzător, procentual, în întreaga formulă, deja ai stricat formula cu totul.
Interesant e faptul că sunt admiși 12 candidați din toată lumea, însă nu toți reușesc să devină absolvenți ai Institutului din Grasse. De ce?
Faptul că nu toți cei 12 candidați admiși la Institutul de Parfumerie din Grasse ajung să finalizeze studiile se explică prin complexitatea și intensitatea pregătirii. Aici, arta parfumeriei se împletește cu rigoarea științei: studenții trebuie să stăpânească atât limbajul chimiei și al materiilor prime, cât și un talent olfactiv de excepție, care se cultivă zi de zi prin exercițiu și disciplină.
Nu este vorba doar de a învăța formule, ci de a dezvolta o sensibilitate unică, capabilă să distingă și să recreeze universuri olfactive. Această combinație de exigență academică și talent pur face ca doar cei cu o pasiune autentică și o perseverență neclintită să reușească să devină absolvenți.
Ai trăit mereu prin intermediul simțurilor olfactive mai mult decât prin toate celelalte simțuri. Când ți-ai dat seama că asta este cu adevărat menirea ta?
În timpul studenției mele, la celebrul magazin Eva de pe Magheru, îmi trăiam propria magie – începutul acestei frumoase povești. Acolo găseam toate parfumurile și stăteam cu orele după cursuri, bucurându-mă de mirosuri pe care încercam să le deslușesc. Mi se deschideau anumite „porți” olfactive aproape onirice, parcă trăiam Raiul.
Iar, în timp, mi-am dat seama că îmi place, că mă delectează. Purtam pasiunea asta peste tot. Colecționam parfumuri. Așa a început povestea magazinelor ELYSEE, pe care le-am fondat în urmă cu aproximativ 18 ani, și astfel am reușit să aduc în România branduri de parfumerie de nișă.
Mi se cereau foarte multe sfaturi, foarte multe păreri despre piața parfumurilor și mi-am tot spus mie însămi că nu ar fi corect: trebuie să desăvârșesc aceste cunoștințe, să duc pasiunea mea la cel mai înalt nivel – acela de a deveni parfumier.
Între timp, ai deschis și un laborator de parfumerie, unic în România, în care îți petreci foarte multe ore. Ce creezi acolo?
Da, într-adevăr, PARFUMONDE este universul meu de creație olfactivă, în care diverse formule prind viață… Este, de fapt, locul care mi-a încununat toată munca. Lucrez actualmente între Franța și România.
În laboratorul meu am peste 1500 de „prieteni” — și mă refer, desigur, la ingredientele mele magice. Avem foarte multe ingrediente în România de care ar trebui să fim mândri. E adevărat, nu avem încă un cult al parfumeriei, poate tocmai de aceea pionieratul meu este dificil, dar și frumos, provocator în același timp.
Ce înseamnă să știi să alegi un parfum bun?
Eu, în tot ceea ce fac, sunt adepta echilibrului. Un parfum bun este un parfum echilibrat. Și am mai spus-o: din păcate, în România, ne lovim de această concepție greșită conform căreia un parfum bun are la bază doar ingrediente naturale.
Circulă idei conform cărora poți purta parfumuri naturale sau să combini uleiuri esențiale. În Franța, nimeni nu ar putea crede așa ceva. Dacă aș crea un parfum doar din uleiuri esențiale naturale, nu s-ar putea purta. Ne-am întoarce în timp cu 150 de ani.
Astăzi, arta vine din combinația ingredientelor sintetice cu cele naturale. Proiectul meu de diplomă a fost inițial respins pentru că am folosit prea mult ingredient natural – și era un procent infim!
Nu mai poți crea, în zilele noastre, parfumerie modernă doar cu ingrediente naturale. Ele sunt folosite doar pentru a oferi adâncime unui miros, diverse conotații.
Nu există ceva mai intim decât un parfum — este amprenta ta olfactivă! De aceea, să fim mereu informați. Întrucât memoria olfactivă este cea mai puternică formă a memoriei, un parfum poate deschide porți pe care altceva sau altcineva nu le poate deschide.
Parfumierii sunt inspirați de istoria, arta și cultura locurilor în care trăiesc. Ce te conduce spre acea compoziție armonioasă dintr-un parfum, ce te inspiră în propria artă?
Adevărata menire a unui parfumier este să creeze mirosul momentelor, mai mult decât mirosul persoanelor. Provocator pentru noi este să creăm mirosul a tot ceea ce se poate constitui într-o sursă de inspirație: de la lumânări parfumate, creme de corp, detergenți, la spații cu o puternică însemnătate istorică sau artistică.
De exemplu, Muzeul din Berlin și-a creat mirosul Celui de-al Doilea Război Mondial. Sau chiar Luvru folosește partea olfactivă în prezentarea operelor de artă.
S-a demonstrat și beneficiul forței mirosului în tratarea bolnavilor oncologici. Stările lor sunt ameliorate datorită faptului că, prin parfum, se difuzează un anumit miros: al bucuriei!
Iar un parfumier are acest privilegiu: de a crea mirosul fericirii. Sau de a-l reconstitui. Și de a-l dărui oamenilor.
Am fost onorată să fiu aleasă persoana care să creeze parfumul personalizat al Corinthia Grand Hotel de Boulevard, o încântare olfactivă ce reda, într-o armonie deplină, eleganța, ospitalitatea și exclusivismul acestei bijuterii arhitecturale.
Reflectă un parfum statutul social sau, mai degrabă, este o amprentă a bunului gust, a rafinamentului nedisimulat?
Bunul gust și educația sunt esența. Pentru că poți avea toți banii din lume, însă trebuie să cultivăm această educație de a-l respecta pe cel de lângă noi – de a merge la restaurant seara și a încerca să nu-i deranjăm pe ceilalți cu parfumul nostru, ci, mai degrabă, să încercăm să-i seducem discret.
Trebuie să învățăm faptul că un parfum trebuie folosit pentru noi, pentru încântarea simțurilor noastre și, abia după aceea, pentru altcineva, în subsidiar. Este un apanaj al eleganței, al clasei și al discreției.
Pentru ce personaj din istorie ți-ar fi plăcut să creezi un parfum?
Cleopatra. Mi s-a părut o femeie care stăpânea arta seducției, știa ce înseamnă să folosești parfumul pentru desăvârșirea personalității. A sedus prin parfum și a cucerit imperii. Shakespeare chiar spunea că până și „catargele de la bărcile ei erau impregnate cu parfum”.
În Egipt s-a descoperit o fabrică de sticle de parfumerie unde s-a încercat o recreere a unui parfum folosit de Cleopatra. Se spune că ar fi mirosit a mir, a trandafir, a tămâie și a rășini.
Și Grace Kelly mă inspiră enorm. Vizitându-i grădinile de trandafiri din Monte Carlo, mi-am proiectat imaginea unei femei elegante, rafinate, educate.
Iar dacă încerc să mă raportez la România, tot timpul m-a atras „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Viața lui, iubirea până la sacrificiu pentru Berta, sunt o sursă de inspirație nemaipomenită. Ciprian Porumbescu și „Balada” lui merită un parfum!
Și tot din dragoste pentru România ai creat Essence de Roumanie, brandul dedicat celor mai frumoase înțelesuri, simboluri și cuvinte românești, transpuse pe note olfactive.
Da, am încercat să creez esența României pe note olfactive și am căutat cuvinte cu înțelesuri puternice… de pildă „DOR”. Nu există, în nicio altă limbă, un singur cuvânt care să exprime atât de multe valențe precum dor: iubire, lipsă, durere și vibrație.
„HORA” — acest dans al nostru tradițional, în care oamenii se prindeau mână în mână, suflet lângă suflet, spre a aduce un tribut vieții.
„AMURG” — este ca un plâns al sufletului.
Am căutat cuvinte românești cu o puternică încărcătură emoțională pentru a le juxtapune cu aceste creații olfactive care chiar spun povestea noastră, a românilor: profundă, autentică, emoționantă.
Toată această călătorie olfactivă este o permanentă căutare. Ce dar de neprețuit ți-a fost revelat până acum?
Încercăm să ne găsim o parte din noi. Sau încercăm să transcendem anumite bariere. Mă simt un om împăcat, fericit, pentru că familia mă susține, pentru că am înțeles că asta e menirea mea 100% și astfel pot să-i fac pe oameni fericiți!
Parfumierul este, totuși, un individualist, pentru că este o meserie solitară. Lucrezi singur cu ingredientele, dar, în același timp, este și cea mai altruistă profesie, pentru că împarți cu ceilalți creația ta, îi bucuri prin ceea ce creezi.
Ceea ce creezi cu atâta trudă ajunge pe pielea atâtor oameni; este, poate, cel mai intim accesoriu. Parfumul este ca un filigran pe care îl faci pentru pielea, pentru sufletul unui alt om.
Și înseamnă a oferi. Ce poate fi mai frumos decât să nu ținem doar pentru noi, ci să oferim și celorlalți din darurile noastre?
