Înapoi la categorie

Theo Rose: Atunci când avem puterea de a influența, trebuie să o facem mereu în scopuri bune

AccesoriiDesign & TehnologieEvenimenteExperiențeFrumusețeLifestyleModăPovești

Theo Rose este un nume nou în piața noastră muzicală, dar are o voce care va rămâne, cu siguranță, în mintea și în sufletul celor care îi ascultă melodiile. A câștigat o cotă de popularitate tocmai pentru că este extrem de naturală și spontană. Nu își dorește să fie un produs media creat după o rețetă anume, ci vrea să transmită un mesaj autentic, fie că este vorba de o scenă dedicată concertelor sau un studio de televiziune. Acceptă criticile celor din jur și își propune să învețe din fiecare experiență pe care i-o oferă viața. Consideră muntele locul ideal pentru relaxare și știe că este încă copilăroasă, chiar dacă începe să conștientizeze senzualitatea pe care o are. 

 Încă de mică ai cochetat cu muzica, acesta fiind și motivul pentru care ai urmat liceul “Dinu Lipatti” din București. Care a fost momentul în care ai știut că vrei sa devii o cântăreață?

M-am trezit cântând într-o dimineață. Aveam trei ani și a fost pentru prima dată când am cântat ceva coerent. Îmi amintesc perfect acele momente. Mama și sora mea au fost uimite. Reacțiile lor cred că au fost stimulii care au sădit în mine hotărârea de a urma acest drum.

Cu toții am avut idoli în muzică în adolescență. Cine te-a influențat pe tine în acest sens?

Primul meu idol și îndrumător a fost sora mea mai mare. Ea m-a inițiat în ale muzicii și a avut grijă ca parcursul meu în acest sens să fie unul curat, corect și, mai ales, plăcut. Tot la îndemnul ei mi-am căutat mai apoi repere, idoli și zone muzicale noi.

Numele de scenă – Theo Rose – este o combinație între numele tău de botez și faptul că mamei tale i-au plăcut întotdeauna trandafirii. I-ai moștenit pasiunea pentru flori?

Ei bine, asta e una dintre situațiile în care am eșuat.? Nu am făcut o pasiune pentru flori, în sensul că nu mă preocupă îngrijirea lor și nici nu mă emoționează așa tare prezența lor permanentă în jurul meu. Dar o floare la timpul ei nu poate aduce decât bucurie și petrec momentele mele de liniște în locuri unde și florile sunt prezente și contribuie la reabilitarea stării mele de spirit.

Esti una dintre primele persoane publice de la noi care a vorbit cu nonșalanță despre stările de anxietate, despre frica de scenă și despre tracul de cânta în fața unei mulțimi. Ce te-a determinat să tratezi acest subiect atât de tranșant, chiar ușor ironic la adresa ta?

Mă ajută să vorbesc despre problemele mele. Cu toții ne confruntăm cu lucruri neplăcute și cred că m-ar fi consumat mult mai tare dacă aș fi încercat să le ascund. Problemele mele fac parte din viața mea, e omenește și, pe lângă asta, am reușit să ajut și alte persoane să înțeleagă aceste stări și chiar să le depășească. Pe principiul “le depășim împreună”. Ne-am ajutat reciproc, împărtășind experiențe.

Ai avut, de-a lungul timpului, o legătură aparte cu postul Kanal D. Acum ceva ani ai prezentat KIDSing, un show despre copii și talentul acestora în muzică. Ce a însemnat pentru tine acea experiență, mai ales că frecventai încă la liceul și erai înconjurată de colegi cu o mult mai mare experiență de scenă?

A fost primul meu contact cu televiziunea, în afara aparițiilor cu scopul de a-mi promova muzica. A fost greu și minunat în același timp. Am învățat să citesc prompter, să vorbesc liber în timp ce primesc indicații în cască și să intervin la momentul potrivit. Asta și tot ce a urmat după m-au pregătit pentru ce fac și sunt astăzi.

Multă lume te adoră pentru că ești foarte spontană și naturală. Crezi că trebuie să ne aliniem unor standarde impuse de societatea în care trăim sau un artist se poate manifesta exact așa cum își dorește, chiar dacă asta înseamnă că poate influența, în bine sau în rău, generația care îi ascultă muzica?

Cred că tocmai faptul că noi, ca artiști, avem atât de la îndemână puterea de a influența, ar trebui să ne determine să o folosim în scopuri bune. Transmitem mesaje prin tot ce facem: muzică, gesturi, discurs, reacții. Că vrem sau nu, există oameni care ne iau drept repere, iar asta ar trebui să fie o mare responsabilitate pentru noi. Pe lângă asta, cred mult în noua generație și dacă prin ea există copii care m-au ales drept exemplu, vreau să știe că sunt aici pentru ei.

Piesa lansată la începutul verii – Cuburi de gheață – este realizată în parteneriat cu Jorge și ne prezintă o artistă ceva mai matură, cu mai mult sex-appeal, care se bazează mult pe seducție. Te reprezintă acest gen de femeie sau ești mai apropiată de un stil mai inocent, mai copilăros?

Clar există în mine și latura asta feminină, care își folosește la maxim atuurile pentru a seduce. Și acesta a fost unul din lucrurile care l-au dat gata pe iubitul meu?. Dar, evident, în mare parte din timp sunt o tipă veselă, copilăroasă și băiețoasă chiar.

Prezența ta la “Bravo, ai stil! de la Kanal D ne-a arătat o tânără foarte polivalentă din punct de vedere vestimentar, care poate combina ușor stilurile și poate trece rapid de la o stare la alta. Care este, însă, stilul în care te regăsești cel mai mult?

Am descoperit în acest show că sunt foarte versatilă și din acest punct de vedere. Ador să port multe lucruri și stiluri. Am descoperit că îmi plac foarte mult touch-urile 70’iste, că sunt sexy într-un costum de inspirație masculină și că în fiecare ținută pe care o port trebuie să existe o tușă personală. În viața de zi cu zi mă port lejer, sport, dar am și momente când simt nevoia să scap din zona asta și mă surprind cu câte un look futurist.

Dacă este să includem și prezența ta la “Te cunosc de undeva” de la Antena 1, plus cele de la Kanal D, putem afirma că se simte o anume inclinație a ta spre televiziune. Care sunt diferențele între un studio de televiziune și o scenă de concerte?

Pe scenă primești reacțiile la cald. Ai control asupra a tot ceea ce se petrece. Dacă greșești ceva, poți să rezolvi pe moment. La TV e complet diferit. Trebuie să gândești instant, să îți analizezi reacțiile înainte de a le avea, pentru a nu lăsa loc de interpretări, să știi când trebuie să taci și când e momentul să vorbești. În TV, trebuie să intuiești foarte bine lucrurile și să fii cu un pas înaintea a tot ce se întâmplă. Deși pare greu, sunt lucruri care se deprind în timp. Iubesc televiziunea! Aș vrea să fac asta o veșnicie!

Acum să trecem la întrebări mai personale 🙂 Ce face în timpul liber Theodora, atunci când nu este Theo Rose?

Theodora iubește oamenii, dar și liniștea. Așa că, dacă nu mă găsești între prieteni și cei din familie, la studio sau la o terasă, sigur dai de mine în apartamentul meu, făcând curățenie, vorbind singură sau cântând diverse, citind sau scriind gânduri și muzică. Îmi place să merg și acasă, la țară. Am acolo prietenii din copilărie și familia. Sunt fericită în preajma lor.

Dacă ar fi să alegi pentru o seară de sâmbătă, ce ți-ai plăcea mai mult: o cină simandicoasă la un restaurant sau o masă cu prietenii într-un pub?

Clar, masa cu prietenii. Altfel intră mancarea într-un mediu relaxat, vesel și degajat.

Marea sau muntele? Unde îți încarci mai bine bateriile?

M-am născut și am crescut într-o zonă de munte. Tot timpul mediul acela va fi cel mai prielnic pentru mine. Asociez marea cu distracția și cred că ăsta e motivul pentru care, dacă am nevoie de câteva zile de refacere, fug la munte.

Cum ai trecut peste toată această perioadă de distanțare socială, cauzată de pandemie, în care inclusiv concertele au fost mult mai puține?

Am trecut cu bine. M-a ajutat și afectat, în același timp, această situație. M-a învățat să nu mă mai plâng de oboseală niciodată. Sunt recunoscătoare pentru proiectul “Bravo, ai Stil!”, care se desfășoară în această perioadă și care mă ține ocupată și mă face fericită.

Cât de mult contează pentru tine opinia celor din jur, în general, în tot ceea ce faci? Ai declarat, la un moment dat, înainte de a intra în show-ul “Bravo, ai stil!” că erai oarecum timorată de părerea celor care jurizau concursul…

Sunt foarte conștientă de atuurile și lipsurile mele. Îmi doresc mult să evoluez în orice privință și pun preț pe părerile oamenilor. Știu să selectez părerile și să păstrez ce mă poate ajuta, chiar dacă ele vin însoțite de un ton prietenos sau, dimpotrivă, răutăcios. Încasez tot și apoi folosesc asta în favoarea mea. N-am știut cum o să primesc criticile juraților, având în vedere că ele țin exclusiv de zona stilistică. Nu puteam spune dacă mă va afecta sau nu acest lucru. Dar e totul perfect. Sunt relaxată și mulțumită de tot ce învăț acolo.