Credit foto OK! Magazine
Dana Săvuică este o prezență obișnuită în peisajul românesc de mai bine de 30 de ani, lucru care atestă, dacă mai era nevoie, statutul de celebritate pe care aceasta l-a dobândit în toată această perioadă. Implicată în foarte multe proiecte profesionale, Dana Săvuică a ajuns acum, la împlinirea vârstei de 50 de ani, un model pentru cei care cred că munca, persevernța și seriozitatea aduc cu sine, mai devreme sau mai târziu, rezultatul mult așteptat. În continuare regăsiți un interviu sincer despre cum vede aceasta lumea din ziua de astăzi, despre adaptarea la nou și felul în care trecutul ne influențează întotdeauna deciziile din prezent.
Ești una dintre cele mai admirate persoane publice din țara noastră, în special datorită personalității tale și a stării de optimism de care dai întotdeauna dovadă. Anul acesta ai implinit o frumoasă vârstă, o valoare rotundă. Există o rețetă planificată a fericirii sau starea aceasta este construită zi de zi, prin felul nostru de a fi?
Mulțumesc frumos pentru această introducere și caracterizare a mea. Mă bucur că lumea mă percepe așa. Starea de optimism este starea mea de spirit. Evident că am și eu ‘zile proaste’, dar conștientizez imediat că trebuie să ies din acea stare, începând prin a mă preocupa de lucruri care îmi fac bine. Uneori, întrerup munca, dacă aceasta îmi dă o stare de agitație sau de enervare și mă apuc să fac altceva, să citesc o carte, să mă plimb cu bicicleta etc. E imperios necesar să îmi alung gândurile negative din minte. Acum, în această perioadă mai puțin obișnuită pentru noi toți, e atât de important să vorbim și să comunicăm cu noi înșine, să ne întoarcem spre interiorul nostru, spre universul din noi. Cine știe ce pasiuni noi putem găsi acolo? Ceva ce ne poate transforma cu totul. Chinezii au două înțelesuri pentru cuvântul ‘criză’: pericol și oportunitate. Eu îl aleg pe cel din urmă: oportunitatea. De exemplu, când am intrat în pandemie, fiind nevoită să stau acasă, sistând o parte din activitatea mea care îmi aducea susținere financiară, nu am intrat în panică. Și, imediat, am prins oportunitatea din vorbele unei prietene la telefon. Așa am ajuns să fiu una dintre persoanele care pune voce pentru cărțile care se transformă în audio books, pentru editura Litera. Ideea e că trebuie să asculți, să vezi, să simți oportunitățile. Ele trec în fiecare zi prin fața noastră. Deci, iată starea mea de spirit!
Ai devenit cunoscută, la începutul anilor ’90, prin intermediul prezentărilor de modă. Sunt, cu siguranță, foarte multe amintiri frumoase, însă probabil că au fost și lucruri neplăcute care te-au marcat sau ți-au influențat cariera. Care a fost cel mai important astfel de moment?
Viața e presărată cu așa zise ‘obstacole’, dar eu am învățat din ele. Tot ceea ce s-a întâmplat, m-a condus pe drumul meu. La vârsta de 20 de ani eram și eu, la fel ca multe alte tinere, influențată de una și de alta, de ce spune gura lumii, de ‘sfaturile bune’ primite de la cei din jur. A fost de-ajuns să mă dau cu capul de ușă de câteva ori ca să-mi dau seama că unele lucruri chiar nu sunt importante. Abia atunci, când treci prin astfel de momente grele, te trezești la viață. Au fost destule întâmplări neplăcute, create din prostie, ignoranță sau invidie, dar toate astea m-au făcut mai puternică, mai conștientă de ce e rău sau bun pentru mine. Eram o fată tânără, a cărei carte de vizită era frumusețea ei arătată pe podium. Dar am avut noroc că am fost în echipa de modele a Casei de Modă Venus, condusă de Zina Dumitrescu. Ea ne prezenta pe podium, de fiecare dată, cu statutul nostru de studente. Noi nu eram doar niște manechine, umerașe mobile pe care stau bine hainele. Ea ne-a învățat cum să transformăm meseria asta și să o aducem la rang de artă. Eram actriță, coregraf, om de televiziune, make-up artist, lobbist. Știam să ne descurcăm singure, am învațat de toate și asta îmi folosește și azi în viață. Datorită acestei școli și a facultății de studii superioare economice am ajuns ca, la numai 23 de ani, să lucrez în televiziune, să îmi deschid școală și agenție de modele, să agenturez sute de modele în toată lumea, să organizez evenimente, festivaluri de modă, precum East onCatwalk, să conduc reviste glossy, Eve și Etiquette, să scriu cărți și să moderez emisiuni. Cea mai recentă carte – ‘Din călătoriile unei femei cu suflet de copil’ este o autoficțiune, mergând pe drumul copilăriei mele, privind-o acum, din perspectiva adultului, femeia ajunsă la maturitatea gândirii – este disponibilă acum online, pe www.edituraunivers.ro, precum și pe Amazon, ca să fim în trend cu tendințele actuale.
Odată cu evoluția tehnologiei și transformarea realității în virtual, am învățat să fiu prezentă cu toate aceste lucruri online. Asta am învățat din toate obstacolele pe care le-am avut în viață. E un adevărat survival kit!
Ai declarat, în mai multe rânduri, că nu ai ceva împotriva operațiilor estetice și că vei apela la ele de fiecare dată când vei considera necesar. Consideri că există o limită pe care trebuie să și-o impună fiecare femeie, atunci când vorbim de transformările la care se supune?
În adolescență, sufeream de micile imperfecțiuni atunci când mă priveam în oglindă. Fiind femeie, voiam și vreau în continuare să arăt bine, să mă simt bine în pielea mea. Am învățat să mă iubesc, să-mi iubesc corpul care este casa mea, cu el merg peste tot, în el trăiesc, cu el mă afișez în lume. Așa că da, în era tehnologiei avansate, a științei în domeniul frumuseții, ar fi și păcat, dacă am aceste posibilități să nu apelez la terapii, tratamente minim invazive sau chiar la operații estetice, când va veni vremea lor. Dar totul cu măsură. Cât să-mi păstrez prospețimea. Nu sunt adepta transformării mele în altcineva.
Ai o relație foarte bună cu fiica ta, sprijinindu-vă una pe cealaltă, inclusiv în clipele mai delicate, așa cum a fost divorțul de tatăl ei, acum cinci ani. Care sunt momentele în care tu și Julie aveți opinii divergente și cum ați rezolvat, de-a lungul timpului, aceste situații?
Într-o relație ca cea mamă-fiică există momente când nu mai găsești drumul spre mintea copilului. Dar conexiunea spirituală, emoțională și cea de iubire există. Ea nu se rupe niciodată. Așa că, indiferent dacă au fost momente când exista pericolul să ne certăm, nu am distrus niciodată calea de comunicare. Am fost întotdeauna atentă la semnale.
Ai spus, acum câteva luni, imediat după aniversarea ta, că nu mai crezi în instituția căsătoriei, deși ești implicată într-o nouă relație. Această idee izvorăște din experiențe și trăiri personale sau crezi că, în aceste vremuri atât de schimbătoare, fericirea în doi nu mai este condiționată de documente și jurăminte?
Poate puțin și din una și din cealaltă. Când prezentam emisiunea ‘Jurnal Intim’, am învățat multe de la specialiști și de la oameni ca mine, care trăiau sau au trăit experiențe multiple în cuplu. Am învățat un singur lucru. Nu există o rețetă a fericirii în cuplu. Fiecare trebuie să descopere singur ce înseamnă iubirea în cuplu. Dar atunci când simți că ai pierdut iubirea de sine, libertatea ta ca individ, stima de sine sau respectul partenerului, e timpul să pui capăt relației.
Știm că îți plac foarte mult călătoriile însă, din păcate, trăim o perioadă în care acestea sunt mult limitate, din cauza pandemiei care afectează toată lumea. Cum reușești să completezi lipsurile provocate de această izolare socială care ne modifică substanțial felul de a fi?
Așa cum am spus, am transformat călătoriile mele în jurul lumii într-o călătorie în universul meu. Acolo, am găsit multe idei, pasiuni și gânduri bune. Eu nu mă plictisesc în casa mea. În fiecare zi găsesc ceva de făcut. Plus că, pe lângă orele în care citesc cu voce tare cărțile, ca o adevărată actriță, intonând și ‘jucând’ rolul personajelor din cărți, îmi cultiv mintea, îmi regenerez sufletul. Online sunt poate mult mai activă, inițiez discuții Live pe Facebook, Instagram și Youtube, postez zilnic stări sau lucruri pe care le fac, creez singură clipurile pentru site-ul meu www.danasavuica.ro
Julie a împlinit, în ianuarie, 26 de ani, vârstă la care tu deja erai mamă. Ne putem aștepta ca, în anii următori, presa să îți confere titlul de “cea mai sexy bunică din România”?
Ha, ha, tot ce e posibil. 🙂 Ăsta e cursul natural al vieții, nu? Dar asta depinde doar de ea. Eu, ca mamă, mă bucur de fiica mea și de orice drum pe care îl parcurge în viață. E alegerea ei, nu a mea. Eu doar o susțin 100%.
Credit foto OK! Magazine
